Ordinea cuvintelor într-o propoziție simplă
Părțile de bază ale propoziției formează subiectul și predicatul. O propoziție simplă conține suplimentar, de asemenea, cuvinte care o descriu, de ex.
- Subiect (Atribute) + Predicat (Atribute)
Nowy autobus zatrzymał się na przystanku.
Propozițiile interogative sunt introduse în polonă cu particula
- Întrebările despre decizii se introduc cu particula
czy , care se adaugă la propoziția enunțiativă. Ordinea cuvintelor/topica rămâne aceeași:Czy + Subiect (Atribute) + Predicate (Atribute)?Czy idziesz jutro do pracy? Czy autobus zatrzymuje się na tym przystanku?
- Întrebările despre completări/adăugări sunt introduse cu un pronume interogativ, de ex.
jaki, który, jak, kiedy, gdzie, dokąd, dlaczego, kogo/czego . Acesta este de obicei urmat de subiect, apoi de predicat:- Pronume interogative + subiect (atribute) + predicat (atribute)?
Kiedy dzieci wyjeżdżają na wakacje? Która książka najbardziej ci się spodobała?
- Întrebările despre un subiect sunt introduse cu un pronume interogativ:
kto/co , după acesta apare predicatul:Kto/co + Predicat (Atribute)?Co leży na stole? Kto jest pierwszy na mecie?
- Întrebările despre proprietățile care se exprimă cu un predicat sunt introduse cu un pronume interogativ:
który, jaki, kim/czym . Uremază o copulă și, în final, predicatul:Jaki/który, kim/czym + Copula + Predicat (Atribute)?Kim jest Marcin? Jaki jest ten drugi pokój?
Subiect
Subiectul este partea principală a unei propoziții. Ea descrie instanța de acțiune, stă/este, de obicei în nominativ și răspunde la întrebările:
Kobieta idzie do pracy. Liście opadają z drzew. Ktoś zapukał do drzwi. Oni interesują się teatrem.
Alte părți ale vorbirii pot fi, de asemenea, subiectul unei propoziții și au semnificația unui substantiv: adjective sau numerale, de ex.
Subiectul poate fi format din două sau mai multe cuvinte, care sunt în nominativ și sunt legate prin conjuncția
Filip i Beata idą na koncert. Brzozy, dęby i sosny rosły w tym lesie.
Un subiect în/de serie poate fi exprimat prin două cuvinte care sunt legate prin prepoziția
Este vorba despre un subiect inclus, dacă nu există prepoziții ale primei și celei de-a doua persoane la singular sau la plural într-o propoziție, ceea ce poate fi încheiat numai pe baza formei predicatului, de ex.
(Ja) Dzwoniłem do ciebie. (My) Dużo podróżujemy.
Un subiect la genitiv stă lângă un verb care exprimă abundența sau lipsa unei instanțe sau stă/este în construcții cu numerale, de ex.
Wody w rzekach przybywa. Sześć samochodów stało na parkingu.
Predicat
Predicatul este cea mai importantă parte a unei propoziții care se referă la subiect și la acțiunea, structura/natura sau proprietatea acestuia și răspunde la una dintre următoarele întrebări:
În general, predicatele sunt împlinite de verbe care sunt la diferite persoane și timpuri(prezent, preterit/trecut, viitor) la indicativ, imperativ sau în conjunctiv, de ex.
Magda i Beata robią zakupy. Oni byli w Warszawie. Znajdź przepis na sernik w Internecie. Przeczytałbym tę książkę, jest ciekawa.
Ce formă a verbului apare în funcția predicatului, depinde de subiectul propoziției. Dacă subiectul stă/este în nominativ, predicatul se acordă cu persoana și numărul. La trecut, viitor II și conjunctiv, acesta este și cazul în ceea ce privește genul, de ex.
Ja kupię kwiaty, a ty upiecz sernik. Monika poszła do szkoły.
În propozițiile care conțin un subiect în/de serie, predicatul apare la plural, de ex.
Jabłka, grusze i pomarańcze leżą na stole. Dziewczynki i chłopcy kąpią się w rzece. Magda z koleżanką piją herbatę.
Dacă funcția subiectului la plural este efectualtă/realizată/îndeplinită de substantivul care descrie un grup de bărbați sau persoane de sex diferit, acest subiect acceptă/asumă și forma personală masculină la trecut, viitor II și la conjunctiv. Celelalte substantive cer/necesită forma unui gen non-masculin, de ex.
Państwo Nowakowie wrócili z Poznania. Marcin z Beatą poszli do kina. Książki i zeszyty leżały na stole. Studenci chętnie wyjechaliby nad morze.
La un subiect în genitiv, predicatul apare întotdeauna la persoana a 3-a singular. La trecut, viitor II și conjunctiv, totuși, acest predicat acceptă/ia forma de gen non-masculin/neutră, de ex.
Zabrakło nam pieniędzy. Pięciu studentów uczyło się języka polskiego.
Un alt grup de predicate îl alcătuiesc/formează predicatele nominale, care răspund la următoarea întrebare:
Dzień był słoneczny. Magda jest nauczycielką. Brat został lekarzem. Kuba jest taki. Monika była pierwsza na mecie. Nagle zrobiło się ciemno.
Un predicativ, care este exprimat de un substantiv și un predicat nominal, stă la/este la instrumental, de exemplu
Când un predicativ este exprimat printr-un/de un adjectiv, un pronume posesiv sau un numeral ordinal, acesta stă/este în nominativ și se acordă cu genul și numărul subiectului, de ex.
Al treilea tip de predicate îl formează predicatul modal, care constă din forma personală a verbului modal
Musisz przeczytać tę książkę. Pies chce pić. Tutaj można mówić głośno. Należy podziękować wszystkim. Nie trzeba się spóźniać.
Dopełnienie
Majoritatea verbelor dintr-o propoziție cer în propoziție un complement care răspunde la întrebările cazurilor respectiv:
Córka pomaga (komu?) matce. Kocham (kogo?) go. Czekamy (na kogo?) na ciebie. Rozmawiamy (o czym?) o pogodzie. Magda spotkała się (z kim?) z Beatą.
Adesea verbul are mai mult decât un complement, de ex.
Verbul impune complementul la forma gramaticală adecvată/corectă, adică cazul respectiv.
Genitiv
kogo/czego?
Verb | Exemplu de utilizare |
---|---|
Dativ
komu/czemu?
Verb | Exemplu de utilizare |
---|---|
Acuzativ
kogo/co?
Verb | Exemplu de utilizare |
---|---|
Instrumental
kim/czym?
Verb | Exemplu de utilizare |
---|---|
Locativ
o kim/czym?
Verb | Exemplu de utilizare |
---|---|
Dacă într-o propoziție enunțiativă complementul se află în acuzativ, acceptă genitivul dacă se neagă.
Propoziții enunțiative - acuzativ | Propoziții enunțiative negative - genitiv |
---|---|
Legătura dintre adjectiv și substantiv
Adjectivele sunt într-o relație de congruență cu substantivele respective, adică. se adaptează la ei în funcție de gen, număr și caz. La singular, adjectivul apare în trei genuri: la masculin (de ex.
Adjectivele și substantivele se declină după modele diferite și au terminații diferite.
Singular
Masculin | Feminin | Neutru | |
---|---|---|---|
Nominativ | |||
Genitiv | |||
Dativ | |||
Acuzativ | |||
Instrumental | |||
Locativ |
Plural
Personal masculin | Nepersonal masculin | |
---|---|---|
Nominativ | ||
Genitiv | ||
Dativ | ||
Acuzativ | ||
Instrumental | ||
Locativ |
La masculin singular acuzativ există legătura unui adjectiv cu un substantiv însuflețit/animat (oameni și animale) la genitiv, de ex.
La plural acuzativ, legătura unui adjectiv cu un substantiv de formă personală masculină (substantive care descriu bărbați sau mai multe persoane de sex diferit) este în /stă la genitiv, de ex.
În același mod - se adaptează la/prin adaptarea la gen, număr și caz - atributele sunt, de asemenea, lefgate/asociate cu substantivul, care sunt exprimate astfel/după cum urmează:
- cu un pronume posesiv, de ex.
twój brat, nasza rodzina, moje mieszkanie - cu un pronume demonstrativ, de ex.
ten rower, ta dziewczyna, te imieniny - cu un pronume interogativ, de ex.
jaki koncert? jaka pogoda? jakie spodnie? - cu un numeral ordinal, de ex.
pierwszy rok, piąta godzina, trzecie miejsce
Pronumele și numeralele ordinale se pot declina folosind același model ca pentru adjective, de ex.
Ordinea pronumelor și numeralelor ordinale este strict definită. Ele stau întotdeauna în fața substantivului, de ex.
Poziția adjectivului depinde într-o propoziție de semnificația acestuia. Dacă descrie o însușire/proprietate tranzitorie (calitate), este urmat de substantiv, de ex.
Legătura dintre substantiv si substantiv la genitiv
Un substantiv poate fi descris și de un alt substantiv, de ex.
Parafrazele/delimitările la genitiv au următoarele terminații:
Singular
Masculin | Feminin | Neutru | |||
---|---|---|---|---|---|
Plural
Masculin | Feminin | Neutru | |||
---|---|---|---|---|---|
Parafrazele la genitiv au semnificații diferite și răspund la întrebări diferite. De obicei/în general, acestea sunt:
- are un sens calitativ și răspunde la întrebarea
jaki/jaka/jakie? , de ex.język gestów, koncert muzyki klasycznej, miejsce spotkań. - descrie apartenența și răspunde la întrebarea
czyj/czyja/czyje? , de ex.dom rodziców, pokój córki, powieść Olgi Tokarczuk. - apare după ce substantivele care indică o cantitate și răspunsurile la întrebarea
czego? , de ex.szklanka cukru, filiżanka kawy, kilogram jabłek .
Legătura dintre numeral și substantiv
Forma unui numeral în legătură cu un substantiv depinde de numărul descris și de sexul substantivului.
Numeralul
Numeralul
Personal masculin | Impersonal masculin și neutru | Feminin |
---|---|---|
Formele
Numeralele
Personal masculin | Nepersonal masculin |
---|---|
Numeralele formei non-masculine/neutre
Există două manifestări de forme personale masculine. Formele
Numeralele care denumesc/indică numerele de la 5 la 900 apar sub două forme: forma masculină a persoanei și forma non-masculină/neutră. Ambele se folosesc cu substantive la genitiv plural.
Personal masculin | Nepersonal masculin |
---|---|
Dacă numeralele compuse se termină cu cuvântul
Substantivele la genitiv plural au următoarele terminații.
Masculin | Feminin | Neutru | |||
---|---|---|---|---|---|
Legături de propoziție
Propozițille compuse/Structurile de propoziție constau din două propoziții principale care se completează semantic reciproc, dar sunt independente din punct de vedere gramatical unele de celelalte. Ele pot fi direct legate/conectate, de ex.
Se pot distinge o serie de tipuri de structuri de propoziție/propoziții compuse în care apar următoarele conjuncții.
Tip de propoziție | Relație semantică între propoziții | Conjuncție | Exemplu de propoziție |
---|---|---|---|
aditivă | conținuturile structurilor de propoziție sunt legate unele de altele | ||
disjunctivă | conținuturile structurilor de propoziție se exclud reciproc | ||
adversativă | conținuturile structurilor de propoziție se compară unele cu altele | ||
cauzală | conținutul celei de-a doua propoziții rezultă din cel din prima |