Genul gramatical al substantivelor

Substantivele formează o parte a vorbirii declinabilă care denumește, de obicei, lucruri, obiecte, locuri și oameni. Substantivele se declină în funcție de numărul și cazul lor și apar la diferite genuri.

În polonă există trei genuri la singular: masculin (ten), feminin (ta) și neutru (to). La plural, pe de altă parte, se diferențiază/disting două genuri: forma masculină a personalului (ci) și forma non-masculină (te)

Majoritatea substantivelor au la nominativ singular următoarele terminații:

• La masculin substantivele se termină cu o consoană (de ex. syn, pies, brat).
• La feminin substantivele se termină în -a (de ex. mama, ulica, córka).
• La neutru substantivele se termină în -o (de ex. kino, auto, nazwisko} sau -e (mieszkanie, spotkanie).

Numărul substantivelor

Substantivele pot apărea la singular sau la plural.

Singularul se folosește atunci când este vorba de un lucru (de exemplu, siostra, dom, pies, dziecko).

Pluralul se folosește atunci când este vorba despre mai multe lucruri (de exemplu, siostry, domy, psy, dzieci).

Unele substantive apar numai la plural în (de ex. drzwi, okulary).

Declinarea substantivelor

Există șapte cazuri în polonă. Ele se numesc: nominativ, genitiv, dativ, acuzativ, instrumental, locativ și vocativ. Cazul poate fi stabilit pe baza întrebărilor.

Singular

Plural

Nominativ

Nominativul este forma de bază a substantivului. Propozițiile la nominativ nu conțin prepoziții. Nominativul răspunde la întrebarea: kto? co?

Majoritatea substantivelor au următoarele terminații la nominativ singular:

• La masculin substantivele se termină cu o consoană (de ex. syn, pies, brat).
• La feminin substantivele se termină în -a (de ex. mama, ulica, córka).
• La neutru substantivele se termină în -o (de ex. kino, auto, nazwisko) sau -e (mieszkanie, spotkanie).

Unele substantive au terminații atipice la nominativ singular:

• terminația -a ​​apare și la substantive masculine (ten kolega, mężczyzna, dentysta),
• terminația –ę ​​apare și la substantive non-masculine (to imię, kurczę),
• și substantivele feminine se pot termina cu o consoană (ta krew, kość).

Cazul genitiv

Genitivul se folosește după următoarele prepoziții: obok, bez, od, do, z, naprzeciwko, dla. El răspunde la întrebarea: kogo? czego?

Unele verbe (de exemplu, bać się, życzyć, szukać, słuchać, uczyć się) cer genitivul: Uczyć się języka polskiego. Życzyć wszystkiego najlepszego..

Unele substantive masculine neînsuflețite au terminația la genitiv singular: -u. Adesea, acestea sunt cuvinte scurte (sok → soku) sau împrumutate (bar → baru), denumiri ale mijloacelor de transport (autobus → autobusu), zile ale săptămânii la masculin (wtorek → wtorku), nenumărate substantive (cukier → cukru).

„E” mobil

Unele substantive se schimbă la declinare în rădăcină (de exemplu, wtorek → do wtorku)

Substantivele feminine și neutre prezintă/au o așa-numită terminație/desinență zero la plural. Dacă cuvântul se termină cu două consoane, vocala e este introdusă între ele (de ex. sukienka → sukienek, jajko → jajek).

Dativ

Prepozițiile cu care apare dativul sunt: ​​ku, dzięki, przeciw. El răspunde la întrebarea: komu? czemu?

Unele verbe indică dativul, de ex. dać, dziękować, obiecać, pomagać, powiedzieć.

În polonă, substantivele au terminația la dativ -owi ​​(de ex. mężowi, nauczycielowi și -u (de ex. bratu, psu) La feminin substantivele acceptă/au terminațiile –i/-y (de ex. babci, ulicy) și –e/-ie (koleżance, dziewczynie ).

Atenție! Alternanță de vocale/fonetică:

• ch + e = sze (mucha → musze)
• d + e = dzie (woda → wodzie)
• g + e = dze (kolega → koledze)
• k + e = ce (matka → matce)
• r + e = rze (siostra → siostrze)
• zd + e = ździe (gwiazda → gwieździe)
• dz → g (koledzy → kolegom)
• ć → t (klienci → klientom)

Acuzativ

Acuzativul se folosește după următoarele prepoziții: na, pod, przez, nad, w. E l răspunde la următoarele întrebări: kogo? co?

Acuzativul se folosește după verbe precum: mieć, lubić, jeść, kupować, czytać, znać, oglądać, prosić. Cu toate acestea, dacă aceste verbe apar după negații, substantivul stă/se află în genitiv (kogo? czego?)

Unele substantive se schimbă la declinare în rădăcină (de ex.. pies → mam psa).

Instrumental

Instrumentalul se utilizează după următoarele prepoziții: nad, pod, przed, za, między. Instrumentalul răspunde la întrebările: (z) kim? (z) czym?

Locativ

Locativul apare după următoarele prepoziții: na, po, o, przy, w(e). El răspunde la întrebările (o) kim, (o) czym?

Substantivele cu baza cuvântului dură se termină la locativ în -e (de ex.okno → na oknie, sklep → w sklepie).

Substantive la neutru și la masculin cu teme/baze sau teme/baze moi care se termină în k, g, ch, au terminația la locativ în –u (de ex. mieszkanie → w mieszkaniu, rok → w roku).

Unele substantive feminine au terminația –i/-y (de ex. kuchnia → w kuchni, praca → w pracy).

Atenție! Alternanță vocalică/fonetică:

• ch + e = sze (mucha → o musze)
• d + e = dzie (woda → w wodzie)
• g + e = dze (noga → o nodze)
• k + e = ce (matka → o matce)
• ł + e = le (stół → na stole)
• r + e = rze (rower → na rowerze)
• sł + e = śle (krzesło → na krześle)
• st + e = ście (miasto → w mieście)
• t + e = cie (uniwersytet – na uniwersytecie)
• zd + e = ździe (gwiazda → o gwieździe)

Vocativ

Vocativul se folosește la adresarea directă.

Substantive verbale

Când substantivele descriu o activitate sau o stare, se numesc substantivele verbale. Ele pot fi formate din majoritatea verbelor, îndepărtând/înlăturând terminația flexiunii și înlocuind-o cu sufixul -anie, -enie, -cie, de ex.:

• budować – budowanie
• biegać – bieganie
• projektować – projektowanie

• chodzić – chodzenie
• robić – robienie
• mówić – mówienie

• być – bycie
• pić – picie
• myć – mycie

Formarea formelor feminine

Formele feminine ale majorității substantivelor, la masculin pot fi formate folosind sufixul -ka, de ex.:

Formele feminine nu se formează de la/din unele substantive masculine. Acest lucru privește titlurile academice, unele denumiri de profesii și poziții. În aceste cazuri, denumirile/specificațiile masculine sunt prefixate cu substantivul pani. De ex .:

În anunțuri/reclame și în alte situații și contexte de comunicare, denumirile postului, de la/din care nu pot fi găsite corespondențe feminine, privesc ambele genuri, de ex. dyrektor, kierownik, bibliotekarz, nauczyciel.